Dându-mă aseară cu bicicleta prin neasemuitul Parc Central, mi-am dat seama că acest mijloc de transport reprezintă pentru mine o adevărată sursă de inspiraţie. Trecând peste faptul că mi-am făcut un obicei în a o uşchi din Haşdeu către parc, numai după ce trece de ora 21:00 seara, ca să mă pot bucura de exclusivitatea aleilor, am descoperit că doamna bicicletă poate să te înveţe mai multe decât să străbaţi drumurile patriei cu ea.

Aşa că am să vă înşirui acele lucruri care mi-au traversat neuronii în timp ce cântam “La vie en rose” la ora 23:00, pedalând liniştită.

1. Bicicleta nu funcţionează singură. Degeaba ai încerca s-o pui la pedalat, căci dacă n-are un om în preajmă, se va încăpăţâna cu obstinaţie să facă mai mult de 1 metru;

2. Trebuie să-ţi ţii mâinile pe ea. E asemenea unui om care are nevoie de o îmbrăţişare constantă pentru a performa;

3. Pentru a înainta, trebuie să pedalezi constant. Dacă îţi doreşti ca în viaţă să fii un om realizat, trebuie “să pedalezi” încontinuu şi să nu te laşi furat de circumstanţe, căci s-ar putea să nimereşti în primul copac.

4. Odată ce ţi-ai găsit centrul de greutate, totul merge lin. Odată ce ţi-ai găsit echilibrul în viaţă, poţi spune că eşti un om fericit;

5. E OK să te mai dai jos din când în când şi să admiri. Nu e nimic rău în a te opri din drumul tău, pentru a savura micile plăceri ale vieţii, cum ar fi frumuseţea unui lac;

6. O bicicletă nu merge înapoi. Cum “minunea pe roţi” n-a fost construită pentru a da înapoi, nici noi n-ar trebui să ne gândim la ceea ce a fost în trecut şi nu mai poate fi schimbat;

7. Dacă ai căzut, ridică-te. Desigur, există teama unui nou eşec dacă ai căzut cândva de pe bicicletă, dar nu vei afla niciodată cât de multe eşti în stare să faci, până nu te urci înapoi şi încerci să-ţi învingi fricile.

8. Cunoaşte-ţi limitele. Ai pedalat două ore întruna şi simţi că te doare mâna. Ia o pauză, trage-ţi sufletul, iar apoi continuă-ţi drumul;

9. Oamenii se dau la o parte din faţa celui care ştie unde merge. Atâta timp cât tu ai direcţie clară, oamenii care se află în drumul tău se vor da în lateral pentru a-ţi face loc. Nu uita asta niciodată.

10. Nu duce mai mult decât poţi pune în coş. Bicicleta are un coş pentru strictul necesar,  iar viaţa e atât de frumoasă când n-avem totul;

11. Fii simplu. O bicicletă n-are nevoie nici de benzină, nici de electricitate, nici de motoare hidraulice pentru a funcţiona. Ea are grijă de mediu prin felul ei de-a fi. Ai şi tu grijă de el.

Mi-e foarte frică să merg pe bicicletă, recunosc. Mai ales după nişte căzături frumoase. Dar iubesc bicicleta. Poate pentru faptul că n-am avut niciodată una. Am învăţat să mă dau pe a unei vecine, am mai pedalat pe a unui prieten, dar una personală, cu nume şi fundiţă n-am avut.

Poate de aceea o preţuiesc atât de mult.