Mai citesc şi eu presa mainstream câteodată, ca să nu zic la sfârşitul zilelor că am trăit degeaba şi nu mi-am cunoscut contemporanii. Câteodată se lasă cu zâmbete, altădată închid în secunda 2 fereastra deschisă, iar de cele mai puţine ori citesc până la capăt. Acum mi-a atras atenţia titlul unui articol “Ce băieţi caută fetele la mare anul acesta?”

Prima dată m-am amuzat. Am citit despre “specialiştii” în cluburi, care şi-au petrecut noaptea de Paşti în localurile Patriei. M-am gândit că sunt overrated déja. Eu mi-am petrecut jumătate din noapte uitându-mă la slujba de Înviere, iar cealaltă jumătate citind despre Comunicarea din Uniunea Europeană. Da…nu prea-s în trend cu vremurile actuale. Ce să-i faci? Mai există un Gică Contra (cu cacofonia de rigoare), care nu se poate adapta cerinţelor prezentului.

Apoi, am citit mai departe. Am fost curioasă, ca tot omu’, să aflu de ce o fătucă şi-a petrecut câteva ore în fiecare zi pe plajă. Pretextul e reprezentat bineînţeles de bronz. Dar, cum ne-a învăţat istoria, există o cauză în spatele oricărui pretext. Aşa că domnişoara îşi aştepta calul alb pe-un Făt-Frumos. Adică invers.

Acuma e acuma. La întrebarea reporterului “Ce calităţi trebuie să aibă un posibil partener?“, intervievata a răspuns pe cât de simplu, pe atât de generos: “Să arate bine, să ştie să scrie, să vorbească, să fie bine din toate punctele de vedere.”

La o scurtă analiză (şi nu-i din aceea morfo-sintactică) observăm că distinsul Făt trebuie să fie bine din toate punctele de vedere. Ce vrea să denote acest “bine”, numai purtătoarea lui poate şti… În schimb, mi-a atras atenţia începutul frazei “Să ştie să scrie”. No’ dacă până acuma nu existau suficiente argumente pentru a învăţa cum se scrie corect “Gânditu-m-am la tine zile întregi”, acum s-a făcut lumină.

Şi fata asta, oricât de superficială ar părea, a punctat două lucruri foarte importante. Că nu apare şi-un epitet lângă ele, de tipul “să scrie corect” şi “să vorbească clar şi cursiv”, e partea a doua. Degeaba eşti un pacheţel de muşchi, ai 1, 90 m şi ochi verzi, dacă nu ştii ce-i aia cratimă şi scrii “Plăcutu-ţi-au cerceii pe care ţi i-am dat?” în varianta proprie “Plăcutuţiau cercei care ţi iam dat?”.

Nu strică oleacă de cultură gramaticală în faţa fetelor, pentru că oricât de amuzant ar părea răspunsul ei la prima vedere, în fond are dreptate. Ne confruntăm cu o penurie de ortografie. De la nelipsitul “Te besk” la ” ochi tăi frumoşii” ori “eşti finţa care o iubesc cel mai mult”. Desigur, nu trebuie să cădeţi nici extremă, deşi ar fi minunat. În vremurile trecute, într-o etapă medievală a pedagogiei, bărbaţii treceau prin focul celor “7 arte cavalereşti”, iar una dintre ele era reprezentată de Arta Declamării Versurilor.

Aşadar, să se facă…gramatică! Nu de alta, dar domnilor trebuie să veniţi cu o ofertă adecvată cererii de pe piaţă. Şi nu cred că v-ar plăcea să vă refuze cineva pe motivul că nu ştiţi scrie corect “Propriii mei ochi numai pe tine te văd”…

P.S. Acest post a fost scris pornind de la un articol real. Nu înseamnă că femeile ştiu scrie mai bine sau mai puţin bine. Ce-o fi vrând să însemne şi “bine”…