La fel ca toate celelalte aspecte ale societatii, viziunea noastra asupra mortii evolueaza si urmeaza solutiile implementate pentru a face fata acesteia. Analiza mediului societal, socio-economic, demografic si ecologic sugereaza o schimbare treptata a perceptiei mortii si o transformare a modurilor si obiceiurilor societatii noastre in materie funerara, care ar trebui sa creasca de-a lungul deceniilor. Deci, putem crede in mod legitim ca:

• rolul consilierului funerar se va schimba si extinde;
• vor aparea noi tehnici pentru tratarea corpurilor si noi metode de inmormantare pentru a diminua impactul ecologic al mortii asupra mediului nostru;
• rolul vointei va continua sa creasca (oamenii nu mai au nici o teama sa vorbeasca despre moartea lor);

Diferitele motive ale acestei dezvoltari previzibile

Concentrati-va rapid asupra diferitilor factori care ar trebui sa ne schimbe in mod logic perceptia despre doliu si ritualurile care insotesc moartea si, prin urmare, sa ne perturbe obiceiurile. Vezi detalii aici.

1. Factori societali

Incet, dar sigur, tabuurile din jurul mortii, pana de curand, se estompeaza si tind sa dispara. Oamenii privesc acum moartea lor si a celor dragi cu mai multa seninatate si nu ezita sa o evoce si sa obtina informatii pentru a anticipa problemele care vor rezulta din aceasta.

• Declinul influentei religiei (in special catolic) si participarea la lacasuri de cult;
• defalcarea familiei (familii mixte, parinti singuri etc.);
• dispersia membrilor sai (copii expatriati, stabiliti in strainatate etc.); reducerea notiunii de „simt familial”, a diferitelor familii etc. atat de multi factori care vor slabi familia si ii vor face pe cei mai putin instariti dintre noi mai izolati si mai vulnerabili

2. Factorul demografic

Cresterea si imbatranirea populatiei;

Cresterea proportiei persoanelor in varsta de 65 de ani si peste (persoanele in varsta reprezinta 19,6% din societatea romaneasca); mai bine, tendinta se va accelera din cauza sperantei de viata in crestere: pana in 2050, numarul persoanelor peste 85 de ani (adica 1,4 milioane astazi) ar trebui aproape sa se cvadruple!

3. Factorul socio-economic

• Stagnarea somajului; reducerea extrem de probabila a duratei de compensare si / sau a valorii compensatiei;
• robotizarea care duce la o scadere a locurilor de munca salariate si la restructurarea companiilor; dezvoltarea inteligentei artificiale care va reduce chiar ocuparea fortei de munca in profesiile intelectuale (profesii juridice, jurnalism etc.)

Cresterea pretului si deficitul de teren in zonele urbane si periurbane care duc la o distanta din ce in ce mai constanta de cimitire si alte locuri de meditatie;

• deteriorarea sistemelor de pensii care implica o scadere a puterii de cumparare a pensionarilor (care in prezent ofera adesea asistenta generatiilor mai tinere (copii si nepoti);
• costul unei ceremonii funerare – variind intre 5000 de lei (incinerare) si 7500 de lei (inmormantare) – care este din ce in ce mai greu de suportat pentru unele familii;
• pauperizarea societatii romanesti (numarul familiilor sarace este in continua crestere); in fata mortii, fenomenul saraciei va reveni si va duce la considerarea cheltuielilor de inmormantare ca pe un lux pe care unele familii nu isi vor mai putea permite …

4. Factorul ecologic

Luarea in considerare a conservarii mediului si a ecosistemelor a dus deja la aparitia unor noi metode de tratare a ramasitelor muritoare ale decedatului, menite sa reduca impactul mortii asupra mediului.

Impactul ecologic semnificativ al metodelor clasice de inmormantare

Intr-adevar, la o rata de 1m3 de lemn necesara pentru 6 sicrie si pana la 10 litri de formalina per decedat care primeste ingrijiri de imbalsamare in sera, putem masura impactul anual al disparutului nostru asupra mediului. Ca sa nu mai vorbim de energia esentiala pentru a atinge 800 ° C necesara pentru a reduce corpul in cenusa, CO2 degajat si mercurul rezultat din combustie.

Aceasta, fara a mentiona si cantitatea de apa si pesticide necesare pentru intretinerea cimitirelor. Alaturi de inmormantare (2/3 din cazuri in 2016), importanta crescanda acordata incinerarii este confirmata de rezultatele unui sondaj recent, deoarece in prezent creste la 47% din intentiile enuntate in acest studiu de opinie (doar 26% pentru inmormantare si cu 27% de indecizi).

Insa studiul mentionat nu se referea la noile tehnologii care sunt inca putin cunoscute publicului larg si pentru moment fiind limitate la anumite regiuni.

Noi metode de inmormantare

Au aparut noi metode, in special in tarile anglo-saxone, care fac posibila prevederea viitorului dintr-un unghi mai ecologic, cu procese cum ar fi, la, la ,, si alte procese si tehnologii pe care oamenii de stiinta straini le testeaza pentru a opri si neutraliza poluarea generata de cadavre.

Amintiti-va, totusi, ca in Romania singurele doua tipuri de inmormantari admise legal in prezent sunt inmormantarea si incinerarea. Si ca orice modificare trebuie sa fie precedata in mod imperativ de o modificare a legii.

Rolul tot mai mare al consilierului funerar

Profesionistii, in special, si-au vazut profesia evoluand.De la simpli consilieri tehnici-vanzari, misiunea lor a devenit centrala, iar asteptarile familiilor depasesc cu mult acest simplu rol consultativ.