Dacă nu lucrezi îi bai.
Dacă taci şi îţi vezi de lucru iară îi bai.. vine şi te pistonează aiurea la creiri.

Eu lucrez la asamblări. Cum să explic eu mai bine să înţelegeţi şi voi..
Săptămâna asta lucrez schimbul 3. Am o bandă unde lucrez cu o doamnă.
Pe acea bandă pun placa pe care urmează să pun nişte componente, ca ea apoi să treacă printr-o baie de cositor. Mai bine de atât nu ştiu să explic. Ok, plăcile le pun într-un cărucior. (nu e cărucior de bebelaşi).. sper să pot face o poză în seara asta să înţelegeţi mai bine despre ce este vorba).. Vine şefa chiar când eram cu mâna pe cărucior, chiar atunci urma să pun căruciorul pe bandă şi să pun componentele necesare şi îmi spune ”vreau cărucior pe linie”, normal că ridic tonul şi îi spun ”chiar acuma puneam căruciorul pe linie”. Îmi spune ”nu ridica tonul la mine” şi îi spun ”nu tac când am dreptate, poţi să te superi, să ce vrei că tot nu tac”. Începe să facă pe crizata cu mine şi stă vreo 5 minute lemn lângă mine. Şi eu pachet de nervi normal că nu am putut să tac şi i-am spus ”degeaba te uiţi urât la mine că am dreptate, nu ai decât să te superi că nu tac.. aşa ai făcut cu mine şi ieri.. vi şi mă stresezi când îmi văd de treabă că aşa ai tu chef, dacă aş avea 10 mâini aş lucra mai repede”. Cei drept, lucrez destul de repede pentru o începătoare (mi-a spus doamna cu care sunt pe linie).

S-a luat într-un final şi a plecat de lângă mine.

————————————————————–

Şi tot eu câştig.. că aşa mi-e dat de la Dumnezeu.

————————————————————–

Aşa că, dragii mei nu staţi la cheremul şefului. Dacă nu vă convine ceva cel mai bine e să îi spuneţi în faţă tot ce vă doare, că altfel face ce vrea din voi.